„Suntem într-un progres foarte mare„
Interviu cu NICOLAE IOŢCU, presedintele Consiliului Județean Arad
– Domnule preşedinte, cum aţi caracteriza potenţialul zonei pe care o administraţi pentru investiţii în sectorul industrial / logistic?
Aradul ocupă un loc fruntaş după numărul noilor firme cu capital străin înfiinţate în ultimii ani. În anul 2011, Aradul ocupa locul patru în topul naţional al preferinţelor investitorilor străini, alături de Bihor, cu 19 companii cu capital străin nou înregistrate. Totul este legat de revigorarea economică la nivelul judeţului, reflectată şi de scăderea semnificativă a numărului de şomeri. Tendinţa de creştere economică se confirmă prin aceste date oficiale şi ne arată că economia Aradului evoluează pozitiv, iar Aradul este în continuare atractiv pentru investitori. Conform datelor Institutului Național de Statistică, valoarea Produsului Intern Brut (PIB) era în Arad, în anul 2004, de 13.229 lei/cap de locuitor, iar în 2012 valoarea a crescut la peste 25.300 lei (circa 5.850 euro). Cu această valoare a PIB-ului pe cap de locuitor, Aradul se află printre primele zece județe din România, fiind devansat de București-Ilfov, Cluj, Braşov, Sibiu, Constanţa, Argeş şi Timiş. Suntem în primele zece judeţe din România şi, important pentru noi, este că, în ultimii 8 ani, Aradul a reuşit să dubleze PIB-ul pe cap de locuitor. Suntem într-un progres foarte mare. În urmă cu 8 ani aveam o poziţie mult mai jos în topul judeţelor în funcţie de valoarea PIB-ului pe cap de locuitor, Aradul fiind pe locul 22. Acum se confirmă evoluţia economică şi administrativă a judeţului Arad, iar dacă vom merge în acest ritm, de dublare a PIB-ului odată la 8 ani, putem spune că vom atinge destul de curând media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor. Această creștere a valorii PIB-ului pe cap de locuitor în Arad este ca urmare a investiţiilor publice şi private, fiind înființate multe locuri de muncă. Macroenonomic am avut success. PIB-ul Regiunii de Dezvoltare Vest, din care fac parte județele Arad, Timiș Caraș Severin și Hunedoara, este pe locul al doilea la nivel național, după cel al polului economic Bucureşti-Ilfov. La nivel regional, Aradul ocupă locul al doilea în privința PIB-ului pe cap de locuitor, după județul Timiș (8.603 euro). Locul al treilea este ocupat de Caraș Severin (4.800 euro), iar județul Hunedoara este pe ultimul loc în regiune, cu 4.692 euro pe cap de locuitor.Toate aceste date sunt argumente solide pentru investitorii care doresc să îşi deschidă afaceri aici, indiferent de domeniul pe care îl aleg.
– Domnule preşedinte Nicolae Ioţcu, ce înseamnă anul 2013 din punct de vedere economic pentru firmele arădene?
– Pentru firmele arădene, şi în general firmele din România, anul 2013 a fost un an dificil. A fost un an de criză, un an în care, potrivit unui raport al Coface România, peste 100.000 de firme au dispărut din economie, mai multe decât cele înfiinţate în cei doi ani anteriori. Este o chestiune foarte îngrijorătoare, pentru că economia românească nu se regenerează, iar mediul de afaceri resimte din plin bâlbâielile legislative. Este anormal ca într-o ţară în care cu toţii trăim din ceea ce produc privaţii, noi să nu reuşim să facilităm nici cel puţin plata taxelor şi am să vă dau câteva cifre şocante: În România, conform unui raport al Băncii Mondiale, timpul necesar plăţii taxelor este de 200 de ore, iar pentru a scăpa de toate datoriile, o firmă trebuie să facă 39 de operaţiuni diferite. Taxele ajung să înghită 42, 9% din profitul firmelor. De asemenea, România ocupă ultima poziţie în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiilor de insolvenţă, criteriu care plasează mediul de afaceri autohton pe locul 99 în lume. Investitorii recuperează în medie 33% din creanţele unei firme ajunse în insolvenţă, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană.
– Cum caracterizaţi colaborarea dintre mediul de afaceri şi administraţia judeţului Arad?
– Vă pot spune că am încercat, atât cât îmi permite legislaţia, să ajutăm firmele arădene şi vă pot da exemple. Un procent de 70 la sută din contractele de lucrări scoase la licitaţie de Consiliul Judeţean Arad şi Compania de Apă au fost câştigate de firme arădene, ceea ce ne bucură de două ori. Pe de o parte ne putem aduce şi noi contribuţia pentru ca firmele să existe, să se dezvolte şi pe de altă parte, prin contractele acordate în urma licitaţiilor, susţinem numărul de angajaţi din judeţul Arad. Într-o perioadă când economia merge prost, statul şi Consiliul Judeţean poate să susţină firmele, prin banii alocaţi pentru investiţii, atât din bugetul propriu, cât şi din atragerea de fonduri europene.
– Cum se situează judeţul Arad la absorbţia fondurilor europene? Ce măsuri intenţionaţi să promovaţi pentru dinamizarea acestui proces?
– Judeţul Arad are peste 200 milioane de euro accesate şi perspective imediate pentru încă alte zeci de milioane de euro, ceea ce înseamnă că noi am reuşit în această procedură. Am reuşit, cu toată legislaţia greoaie, să accesăm bani şi să-i aducem în ecomomia Aradului, atât pentru susţinere firmelor, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor. Consiliul Judeţean Arad a accesat 139,5 milione de euro pentru apă şi canalizare, 14 milioane de euro pentru Juliţa-Mădrigeşti, 30 de milioane de euro pentru Masterplanul de gestionare a deşeurilor, iar acestea sunt proiectele noastre mari. Am adus în Arad bani europeni, ne-am dezvoltat folosind fondurile pe care Europa ni le pune la dispoziţie.
– Cum a afectat criza economică economia judeţului Arad?
– Judeţul Arad este unul dintre judeţele care a crescut chiar şi în anii de criză şi a reuşit să-şi păstreze ritmul investiţiilor. Spre exemplu, veniturile din încasări ale întreprinderilor care activează în industrie au înregistrat o creştere substanţială faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit datelor cuprinse în statisticile publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică, „valoarea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie (piaţa internă şi piaţa externă) a înregistrat în perioada 01.01.2013-31.08.2013 o creştere de 11,1% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent”.
Această creştere este datorată mediului de afaceri, care a ştiut să gestioneze resursele proprii. Guvernarea a înţeles cu greu că este de datoria sa să ajute mediul de afaceri, pentru ca acesta să repornească motoarele conomiei. Spre exemplu, povara fiscală din România este una imensă. Conform Consiliului Fiscal din România, datorită povarei pe angajat şi pe angajator, numărul PFA-urilor din România se situează între 500000 şi 600000, adică oamenii sunt forţaţi să găsească soluţii pentru a-şi putea menţine afacerile în funcţiune. Cum poţi să mobilizezi munca, atunci când o impozitezi atât de mult. Cum poţi să faci din România o ţară prosperă când impozitele sunt atât de mari. În România, ca să plăteşti 1 euro net, un angajator plăteşte 1,83 de euro. Este o povară infernală. Din păcate, România se împrumută în fiecare zi cu 49 de milioane de euro. În vreme ce, din cauza evaziunii fiscale, românii pierd în fiecare zi 49 de milioane de euro.
Aradul însă continuă trendul ascedent în ceea ce priveşte evoluţia economică a judeţului, următorii ani urmând a fi unii în care Produsul Intern Brut pe cap de locuitor să crească în mod constant. Anul 2013 ar trebui să aducă Aradului o creştere economică de 3,4 procente, judeţul fiind astfel printre primele din ţară. Creşterea economică ar trebui să se resimtă la nivelul Produsului Intern Brut al judeţului, doar trei judeţe reuşind să aibă în prognoză o creştere a PIB-ului mai mare decât cea din Arad. Aceste cifre sunt extrem de bune pentru mediul economic şi sperăm că vor putea atrage o serie de investiţii economice la nivelul judeţului.